Hai la teatru

JTI România nu abdică de la decizia de a oferi publicului evenimente de calitate. După ce văzusem cele două spectacole ale trupei Bejart, aduse în România tot de compania în cauză, aveam oarece emoţii vis-a-vis de trupa Alvin Ailey. Sentimentul a persistat în primele zece minute de la ridicarea cortinei, când am sesizat câteva ezitări şi nesincronizări. Odată depăşit momentul critic, cel al cunoaşterii reciproce, totul a intrat în normal, iar bucuria a pus stăpânire pe ambele grupuri: dansatori şi public.

Ce au în comun gospelul cu Bach sau cu Stevie Wonder? Ce îi leagă pe foştii sclavi de foştii asupritori? Câteva răspunsuri corecte ar fi: pasiunea, respectul, dedicaţia, valoarea, munca şi dragostea. Acesta este mixul Alvin Ailey. Acesta este fenomenul Alvin Ailey. O trupă care activează de 50 de ani şi care promovează, prin artă, tradiţia şi istoria.

Toţi dansatorii sunt profesionişti, termen folosit fără vreo conotaţie materială. Sunt convinsă că, atunci când s-au dus la preselecţie, cea mai mică grijă a dansatorilor a fost cea financiară. Dorinţa de a face parte dintr-o astfel de trupă şi bucuria de a fi ales ca membru al ansamblului sunt mai presus de acest detaliu.

Coordonarea, echilibrul, graţia şi decenţa au caracterizat spectacolul de aseară, de la Sala Palatului. Am privit mişcările cu zâmbetul pe buze, am rămas uimită de uşurinţa cu care artiştii au trecut de la un gen la altul, am admirat detenta extraordinară şi ritmul balerinilor şi am fost fascinată, o dată în plus, de cultura  africană. N-am spus nimic despre costume? Am uitat… Simplitate şi bun gust. O croială impecabilă, de o utilitate absolută, care să nu împiedice mobilitatea. Eh, amănunte care scapă creatorilor neaoşi.

Ultimul moment coregrafic, “Move, members, move”, i-a entuziasmat şi pe români, aşa cum a făcut cu alte zeci de milioane de oameni din întreaga lume care l-au văzut. Reacţia a fost una mult decât corectă: toată sala a urmărit bisul în picioare, aplaudând şi urmând îndemnul.

Am plecat acasă în ritmul muzicii, fredonând “Rocka my soul in the Bosom of Abraham.”

Foto: Alvin Ailey American Dance Theater