Hai la teatru

“Cum m-am lăsat“. De ce? ar fi prima întrebare care-ţi vine pe buze. Cum te-ai lăsat de ce? Că doar te poţi lăsa de multe: de băutură, de mâncat carne de porc, de înjurat, de mers cu motocicleta prin Bucureşti, de tăiat frunză la câini, de droguri, de fete, de mâncat în restaurantele de tip fast-food, de fumat, de scris, de învăţat. Dar de gândit te poţi lăsa? Şi cum? Că doar orice “apucat” e simplu; “lăsatul”, în schimb, te pune în dificultate.

Hannes Stein (jurnalist şi scriitor german) a scris o carte pe care a intitulat-o “Cum m-am lăsat de gândit“, iar regizorul Bogdan Muntean s-a… gândit şi el că n-ar fi lipsit de importanţă să o pună în scenă. A ales doi oameni, pe Anca Sigartău şi pe 1-Q SAPRO, şi i-a pus să joace. Ce-a ieşit? O piesă cu un mesaj puternic, articulat, asertiv, care te pune pe… gânduri.

Pornisem spre teatru, mărturisesc, cu o urmă de îndoială. 1-Q SAPRO… cine mai e şi ăsta? Numele parcă îmi spunea ceva, dar nimic din ce… gândeam nu se lega de teatru. Neîncredere şi curiozitate, cu ele m-am dus la Metropolis. Şi Doamne, cât de bine am făcut. Actorii au fost convingători, ba chiar aş spune că 1-Q SAPRO a întrecut o pleiadă de actori profesionişti, iar mesajul nu ar fi putut ajunge mai bine la acel tip de public decât fiind transmis de un Moromete.

Dialogul dintre Anca Sigartău şi 1-Q SAPRO este mai mult unul interior. Dacă unul este gândul, celălalt este transpunerea lui în faptă. Apar şi conflicte, evident, că doar şi omul intră de atâtea ori în conflict cu sinele său. Ca atunci când mintea îţi spune să-ţi bei ficaţii sau să consumi droguri până crăpi, în timp ce corpul îţi cere să-l laşi în pace că-i ajunge. Lucru care s-ar traduce prin sevraj. Viciu este şi gânditul, nu doar alcoolul şi drogurile, şi ca orice viciu – poate deveni periculos.

“De la trezire pâna la culcare, de la răsărit până la apus, viatţa este o gigantică aglomerare de mărunte necazuri şi umilinţe. Prin urmare, cine îşi propune să supravieţuiască lumii moderne trebuie să se lase de gândit şi poate reuşi fără greş urmând paşii riguros descrişi de Hannes Stein. Cine şi-ar fi închipuit una ca asta, să ajungi să înveţi cum să nu mai înveţi!” Citatul este preluat de pe site-ul Editurii Nemira, cea care a publicat volumul Cum m-am lăsat de gândit.

hailateatru vă recomandă atât să citiţi cartea (disponibilă, de altfel, la uşa sălii de spectacol la un preţ cu un rabat consistent), precum şi să vedeţi piesa. Regizorul Bogdan Muntean a reuşit să extragă din text esenţa pură, iar Anca Sigartău şi 1-Q SAPRO au reuşit să o traducă într-un  limbaj care cu greu poate fi ignorat.

O piesă recomandată dependenţilor de orice fel de substanţă, precum şi familiilor acestora.