Noua stagiune a Teatrului Naţional din Bucureşti se deschide oficial sâmbătă, 12 septembrie, cu premiera spectacolului Toţi fiii mei de Arthur Miller. Ion Caramitru, de această dată în calitate de regizor, i-a distribuit în roluri pe Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Ciuciulică, Vivian Alivizache, Dorin Andone, Ioan Andrei-Ionescu, Gavril Pătru şi pe Irina Cojar.
Textul a fost scris în 1947 şi a fost adaptat pentru film de două ori, în 1948 şi în 1986. Piesa, regizată de Elia Kazan – căruia i-a şi fost de altfel dedicată – s-a jucat pe Broadway de 328 de ori şi a câştigat încă din primul an de reprezentaţie premiul Tony pentru cel mai bun scenariu. I-au mai urmat alte două astfel de premii, unul pentru cea mai bună regie, altul pentru cea mai bună piesă de teatru.
A doua premieră anunţată de Naţionalul bucureştean pentru 3 octombrie este Tartuffe de Moliere, la sala Amfiteatru. Andrei Belgrader îi trimite pe scândură pe Horaţiu Mălăele, Simona Bondoc, Alexandru Georgescu, Ana Ciontea, Daniel Badale, Silviu Biriş, Marius Rizea, Magda Catone, Bogdan Muşatescu, Mihai Perşa, Erika Băieşu şi pe Simona Popescu.
În fine, la sala Atelier se repetă Tectonica sentimentelor scrisă de Eric Emmanuel Schmitt şi montată de Nicolae Scarlat. Distribuţia este formată din Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu şi Valentina Zaharia. Cel mai probabil, premiera va fi în noiembrie.
Ion Caramitru, directorul TNB, a anunţat că intră în repetiţii două titluri noi: Ivan Turbincă şi Marele inchizitor şi că se încearcă montarea textului care a câştigat la Gala Premiilor UNITER titlul de cea mai bună piesă românească a anului – Ziua perfectă, de Antoaneta Zaharia.
“Teatrul Naţional din Bucureşti va intra într-un proces de reabilitare care va dura trei ani, proiectul tehnic fiind avizat de Ministerul Culturii“, a mai anunţat Caramitru. Un demers mai mult decât ambiţios într-o perioadă atât de tulburată financiar ca cea de acum. Cert este că, dincolo de consolidarea clădirii, proiectul vizează şi creşterea gradului de confort din sălile de teatru fie prin reducerea capacităţii (de la 1150 de locuri în prezent la 850 în cazul sălii mari), fie prin adăugarea de balcoane şi gradene (sala Atelier) sau pur şi simplu prin închiderea unor spaţii existente în prezent şi deschiderea altora, necunoscute spectatorilor mai tineri.
Şi ultima veste, poate cea mai bună dintre toate: până la finele acestui an, preţul biletelor rămâne acelaşi.





0 raspunsuri pana in prezent ↓
Nu exista nici un comentariu pana in acest moment.
Leave a Comment