Hai la teatru

Din totalul teatrelor de stat românești (54 plus 21 de teatre de animație, copii și tineret plus UNATC) doar 14 au decis să-și ridice cortina și în lumea social media (Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul Vasile Alecsandri din Iași, Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, Teatrul Maria Filotti din Brăila, Teatrul Radu Stanca din Sibiu, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Teatrul Național din Timișoara, Teatrul de Nord din Satu Mare cărora li se adaugă Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Odeon, Teatrul Ion Creangă, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul Bulandra și Teatrul Național din București). Cam puțin, nu-i așa, în condițiile în care idealul oricărui manager (sau ROI-ul instituției) este obținerea unui succes comercial și de critică?! Cu alte cuvinte, profit și reputație.

Dacă în trecut, publicul era atras la teatru de numele unui actor, al unui regizor sau pur și simplu de un afiș cu un design ieșit din comun, acum spectatorii au migrat pe net. Website-ul nu mai este suficient pentru că oamenii caută astăzi opinii, critici, puncte de vedere pe baza cărora aleg ce să vadă, unde, când și mai ales de ce. Așadar, informație. Dacă ar exista și trailere (sau entertainment) alegerea ar fi mai facilă. Este adevărat, gheața a fost spartă, însă eforturile celor de la Comedie și de la Radu Stanca din Sibiu (cei mai avansați din acest punct de vedere) sau ale celor de la Metropolis (tot București) sunt firave în comparație cu potențialul de creștere. Unul dintre motive este acela că managementul sau chiar departamentele de PR ale teatrelor nu au înțeles încă ce-ar avea de câștigat dintr-o activitate în plus, consumatoare de timp și, pe deasupra, destul de tehnică.

Articolul integral a fost publicat aici.